Ochiul

Structura ochiului animalelor este diferită de cea a ochiului uman. Tunicile ochiului animalelor sunt:

1.   Tunica fibroasă = stratul aflat pe partea exterioară a ochiului;

În partea posterioară a ochiului, ¾ din suprafaţa lui este acoperită de o membrană opacă numită “sclera” (puternică şi puţin elastică şi gelatinoasă) formata din colagen si fibre elastice.

Partea anterioară a tunicii fibroase este reprezentată de cornee, formată din straturi subţiri de celule care îi asigură transparenţa şi abilitatea de a lăsa razele solare să pătrundă în ochi.

2. Tunica vasculară = alcătuită din vase de sânge care asigură hrana şi transportul oxigenului către celulele ochiului.

Aceasta se află sub sclera şi se numeşte COROIDĂ. In spatele coroidei se află CORPUL CILIAR.

Starea ligamentelor(tensionată sau relaxată) este controlată de muşchii ciliari.

Procesul de acomodare se datorează presiunii asupra acestor ligamente. Modificarea curburilor cristalinului se datorează acestui proces. Acomodarea are loc în momentul în care obiectul privit de animal se află la maxim 6 m. De la 6 m ochiul poate vedea şi fără acomodare. Acomodarea este un proces involuntar.

IRISUL este porţiunea care desparte cornoida de corpul ciliar, formează 2 camere (anterioară şi posterioară).De asemenea, irisul este porţiunea care dă culoare ochiului. In centru se află PUPILA, parte a irisului prin care trec razele luminoase. Datorită muşchilor radiari şi circulari, pupila se micsorează la lumină puternică şi se măreşte la lumina slaba. Acesta este procesul de dilatare a pupilei.

3.Tunica nervoasă = strat de celule fotoreceptoare, care se mai numeşte şi RETINA.

Locul prin care ies vasele de sânge şi nervii din ochi se numeşte DISCUL OPTIC sau PATA OARBĂ, deoarece acolo nu se află celule fotoreceptoare, deci în acel loc nu sunt percepute razele luminoase.

Exista 2 tipuri de celule fotoreceptoare: celule cu con(au prelungiri in forma de con) si celule cu bastonaş(au prelungiri in forma de bastonaş). Celulele cu con sunt specializate in vederea diurnă(ziua), cand lumina este mai puternica, iar cele cu bastonaş in vederea nocturna(noaptea), in momentul in care lumina este mai slabă. Celulele cu con au în alcătuire un picment numit IODOPSINA, care este sensibil la lumina puternică, iar cele cu bastonaş un picment numit RODOPSINA, sensibil la lumina slabă. De asemenea, rodopsina blochează percepţia culorilor(vederea cromatică), de aceea unele mamifere văd numai alb-negru (câinii). Unele reptile şi majoritatea păsărilor au vedere cromatică, deoarece au mai multe celule cu con. Aşa se explică de ce pasările nu pot zbura noaptea.

Adâncitura din spatele retinei se numeşte FOVEA CENTRALIS, mai accentuată la animalele de dimensiuni mari. În jurul acesteia se află un cerc de celule care formează MACULEA LUTEA.

Partea anterioară a retinei este lipsită de celule fotoreceptoare(este o zonă non-vizuală) şi este despărţită de cealaltă parte a retinei de o linie numită ORA SERRATA sau ORA CILIARIS RETINAE( denumire folosită pentru animalele domestice).

---

Colagen=proteină fibroasă

Corp ciliar= structura circular cu muschi ce actioneaza asupra ligamentelor suspensoare denumite ZONULE, care mentin cristalinulin pozitia corecta

Celule fotoreceptoare=celule care transforma razele luminoase in impuls nervos pentru a putea fi interpretate correct de catre creier